Articol de  Therese Smith

Traducere de Sorina Buzatu

Ieri, 15 septembrie, alegerile parlamentare din Danemarca au permis o schimbare in peisajul politic danez – o coalitie social-democrata de centru stanga a fost desemnata acum sa formeze noul guvern.  Acesta a promis sa se detaseze de politica in bloc ce a caracterizat guvernul conservator- liberal minoritar precedent, cel mai adesea manifestata prin afirmarea puterii  de catre Partidul Popular Danez de centru dreapta, sustinator al limitarii imigratiei. Din  2001, Partidul Popular Danez a implementat si legitimat in Danemarca cele mai dure politici anti-imigrare si anti-integrare din Europa.
In vreme ce rezultatul acestor alegeri semnaleaza ca fiind sigura reducerea influentei politice a partidului danez anti-imigrare, aceasta tendinta nu se manifesta la nivelul Europei. In tari ca Finlanda, Suedia, Norvegia, Italia si Franta, subiectul imigrarii genereaza dezbateri aprinse, in special in contexul „Primaverii Arabe”, care a condus spre un recent flux de imigranti la granitele Europei.   Partidele de drepta populiste sunt inca pe val in Europa, fiind hranite de resentimentele crescande ale cetatenilor  fata deUniunea Europeana si imigranti. Incercand sa mentina  o imagine de moderatie, aceste partide au reusit sa-si legitimizeze politicile printr-o abordare nationalista si protectionista, pe placul cetatenilor Europei, ce traiesc vremuri de austeritate. Aceste evolutii politice au ridicat semne de intrebare si cu privire la sustinerea populara de care mai beneficiaza Tratatul de la Schengen.
 
 Noul zid?
 
Guvernul de centru dreapta si Partidul Popular Danez au reintrodus controalele vamale la frontierele cu Suedia si Germania. Intr-o viziune mai larga, aceasta miscare este legata de modul in care Franta si Italia solicita reanalizarea principiului liberei circulatii la frontierele lor.
Reintroducerea controalelor la granitele Danemarcei nu pare sa fie altceva decat un pas inainte spre delegitimizarea acrodului de la Schengen si impiedicarea fluxului imigrationist spre Danemarca.   In vreme ce Danemarca da asigurari ca nu intentioneaza sa incalce legislatia europeana, aceasta politica va sfarsi prin a incalca dreptul de libera circulatie,cheia de bolta a Tratatului de la Schengen. „Danemarca crede cu tarie in deschiderea frontierelor” a spus ministrul de externe  Espersen agentiei de stiri AFP. "Ceea ce avem noi aici este o  schimbare a modului de functionare a vamilor ".
 
Ingrijorari referitoare la aceasta politica de schimbare a spiritului tratatului de la Schengen, au fost exprimate in intreaga Europa, atat la nivel national, cat si la nivel inter european; totusi, Comisia Europeana a acceptat posibilitatea ratificarii acordului Schengen in  „anumite conditii”.  Actualul text de lege prevede ca un stat poate impune controale la frontiere doar in cazul  unuei „amenintari serioase” la adresa ordinii publice sau a securitatii interne. In timp de Danemarca se bucura de un statut special in interiorul spatiului Schengen, ea poate alege sa nu aplice anumite clauze din tratat. Totusi, impactul deciziei sale de a introduce controalele la froniere poate dauna tratatului. Poate fi o panta alunecoasa, lasand drum liber tarilor membre sa traga propriile concluzii cu privire la ceea ce inseamna pentru ele „amenintare serioasa”, si se pare ca Danemarca este cea care a initiat aceasta tendinta. 

In timpul ultimilor zece ani, s-a conturat si aplicat in Danemarca  o perspectiva conservatoare asupra unor aspecte ca  Uniunea Europeana, politica externa, controlul frontierelor si imigratia. Cu toate acestea, desi reprezinta un pas inainte semnificativ spre o abordare politica de stanga a acestor viziuni, recentele alegeri nu sterg complet faptele din trecut. Desi poporul danez si-a ales acum un nou lider, Helle Thorning-Schmidt, si social democratii ei, acestia  sunt inca in favoarea politicii de imigrare  „dure, dar juste” introduse de fostul guvern si de catre Partidul Popular Danez.  
 
O consecinta a acesteia este legea degradantaa celor 24 de ani care le impune oamenilor cand au voie sa se casatoreasca- o lege care  se presupune ca a fost propusa sa impiedice casatoriile fortate, dar pare mai degraba sa functioneze ca  un alt obstacol in calea imigrantilor spre Danemarca. Mai mult, partidele care formeaza noua alianta de centru stanga au puncte de vedere diferite cu privire la aceasta chestiune. Noua coalitie, formata din social democrati, Partidul Popular Socialist si Partidul Social Liberal, sustinuta de Alianta Rosie a Verzilor, si care a obtinut o majoritate de 50.3% din voturi, nu este unanim de acord cu legea celor 24 de ani si trebuie sa asteptam sa vedem daca noile forte au de gand sa-si tina promisiunea si mai mult, daca vor fi capabile sa vina cu o politica anti-imigrare mai putin restrictiva, distantandu-se astfel de cea a fostului guvern.
In vreme ce aceste alegeri au demonstrat ca poporul danez este divizat si ca cerinta spre o politica anti-imigrare mai putin restrictiva si spre deschiderea portilor catre Europa  nu  este reprezentativa la nivelul intregii populatii, pana la urma „o majoritate este o majoritate”, dupa cum a spus  Helle Thorning-Schmidt in noaptea alegerilor, iar speranta este ca danezii vor ramane uniti si vor adopta aceasta mult dorita schimbare politica, in timp ce vor imbratisa cu adevarat cetatenia lor europeana.
 
Un pas mic pentru Danemarca, un salt pentru Europa.