Trebuie să subliniez acest lucru. Dacă trăiești într-un parteneriat civil sau într-o căsătorie între persoane de același sex care este legal recunoscută în țara A, ai dreptul-și acesta este un drept fundamental-să iei acest statut cu tine, ca și pe cel al partenerului tău, către țara B. Dacă nu, avem o violare a legislației europene, nu e nimic de discutat despre asta. Este un lucru absolut clar, în privința căruia nu trebuie să avem vreun dubiu. (Vivianne Reding, Comisar European)
 
 


Vineri, 1 iulie 2011
str. T. Mosoiu, nr.2, ap.2 (sediul European Alternatives)
Cluj-Napoca

orele 19.00-22.00

Evenimentul este organizat în parteneriat cu BAAR (Be an Angel Romania) și Support 4 Youth Development.

Pe parcursul anului 2011, European Alternatives organizează un set de consultări deliberative ce vor include cetățeni, activiști, profesori și jurnaliști din șase țări europene pe chestiuni referitoare la legislația privind Justiția, Securitatea și Libertatea incluse în Programul Stockholm al Comisiei Europene (2010-2014).
Drepturile persoanelor LGBT și mai ales chestiunea recunoașterii mutuale a formelor existente de parteneriat (incluzând și pe cele ale cuplurilor heterosexuale) din Uniunea Europeană reprezintă una din cele șase teme în jurul cărora vor fi organizate consultările.
Rolul lor este acela de a crea un set de cereri comune la nivel european în domeniul drepturilor cetățenești, care să conducă spre acțiuni specifice, incluzând posibilitatea unei inițiative cetățenești.
 
Cele patru mese de discuție vor aborda următoarele sub-teme:

1.Recunoașterea reciprocă
 
Instituțiile europene subliniază faptul că toate contractele legale semnate în Uniunea Europeană trebuie recunoscute în toate statele-membre ale acesteia. Ce se întâmplă însă atunci când acest contract este o căsătorie sau un parteneriat civil? În prezent, nu toate țările recunosc uniunile între persoane de același sex, chiar dacă acestea au fost legalizate în alte state. Ce se întâmplă dacă o turistă lesbiană căsătorită din Suedia are un accident de mașină grav în România-va putea fi ea vizitată de către soția sa și va putea lua ea decizii în numele consoartei sale? Ce se întâmplă dacă un olandez căsătorit primește un post la Milano, iar soțul și copiii săi vor să i se alăture în Italia? Vor da autoritățile italiene dreptul ambilor bărbați de a fi părinți ai copiilor?
Răspunsul la ambele întrebări este unul negativ.
Există însă loc în legislația europeană pentru declararea acestor situații drept violări ale Drepturilor Fundamentale.
 
2. Persoanele LGBT și discriminarea la locul de muncă-necesitatea unui răspuns european
 
În vreme ce legile anti-discriminare la locul de muncă se referă în mod specific la non-discriminarea pe criterii de orientare sexuală, realitatea de a fi o persoană LGBT angajată este cu totul alta. Abuzul homofobic și discriminarea nu sunt adeseori raportate din frica de a fi expus sau identitatea sexuală făcută publică. Companiile care nu dețin politici interne de non-discriminare sau nu au un mediu prietenos față de această comunitate îngreunează cu mult posibilitatea acestor persoane de a-și declara identitatea. Aceasta reprezintă o consecință extrem de negativă pentru productivitate și socializare. Rapoartele evidențiază faptul că angajații gay nedeclarați tind să nu participe la momentele de socializare, de frica momentului în care vor trebui să vorbească despre viața lor personală, apârând astfel ca anti-sociali în fața colegilor. Cum pot companiile deveni mai prietenoase pentru persoanele LGBT, chiar dacă acest lucru nu este clar specificat în legislație? Cum putem încuraja un astfel de comportament? Cum putem opri discriminarea homofobică la locul de muncă?
 
3. Legislația anti-discriminare, legislația referitoare la violența îndreptată în mod specific împotriva persoanelor LGBT. Rolul instituțiilor europene
 
În majoritatea țărilor europene, legea prevede o agravare a pedepsei în cazul în care actul criminal a fost motivat de ură. Aceasta include ură bazată pe gen, rasă, religie, dizabilitate, dar nu întotdeauna pe criteria de orientare sexuală sau identitate de gen. Astfel, prin acest mecanism, dacă un bărbat violează o femeie referindu-se la abuz rasial și este găsit vinovat, va primi o pedeapsă mai severă. Dacă violează o femeie lesbiană într-un episod de viol de corecție, nu va primi nicio o agravare a pedepsei. Poate fi oare tolerată o astfel de practică discriminatorie? Poate Uniunea Europeană juca un rol în forțarea statelor-membre să adopte legi anti-discriminare care să includă orientarea sexuală și identitatea de gen ca parte a legilor ce reglementează lupta împotriva criminalității?
 
4.Reprezentarea persoanelor LGBT în media

Reprezintă oare media diversitatea din societățile noastre? Există vreun spațiu în media pentru persoanele LGBT? Li se oferă oare șansa de a se prezenta ele însele sau sunt doar bârfite de către cei heterosexuali? Conștienți fiind de influența imensă pe care media o au în formarea atitudinilor oamenilor, care este oare rolul presei, al televiziunii, al radio-ului și al Internetului în chestiunile referitoare la LGBT? Cum sunt portretizate astfel de personaje? Sunt minoritățile sexuale întotdeauna stereotipizate? Cum putem influența la nivel european felul în care sunt prezentați și portretizați membrii comunității LGBT și cum le putem oferi, ca oricărei altei minorități, spațiul pe care îl merită?

Consultările vor fi precedate de o prezentare a situației comunității LGBT la nivel european, sustinută de către Alessandro Valera, coordonatorul programului People, Power, Participation.
De asemenea, domnul Lucian Dunăreanu (BAAR) va prezenta situația comunității LGBT din România.


 

Înscrieri Pentru înscrieri, vă rugăm să ne contactați: European Alternatives Cluj-Napoca Str. G-ral Traian Mosoiu, Nr. 2, Ap. 2 Telefon: 0742 661 252 diana@euroalter.com

 
Parteneri:

         

www.beanangel.ro                                                   www.s4yd.ro

Trebuie să subliniez acest lucru. Dacă trăiești într-un parteneriat civil sau într-o căsătorie între persoane de același sex care este legal recunoscută în țara A, ai dreptul-și acesta este un drept fundamental-să iei acest statut cu tine, ca și pe cel al partenerului tău, către țara B. Dacă nu, avem o violare a legislației europene, nu e nimic de discutat despre asta. Este un lucru absolut clar, în privința căruia nu trebuie să avem vreun dubiu. (Vivianne Reding, Comisar European)
 
 


Vineri, 1 iulie 2011
str. T. Mosoiu, nr.2, ap.2 (sediul European Alternatives)
Cluj-Napoca

orele 19.00-22.00

Evenimentul este organizat în parteneriat cu BAAR (Be an Angel Romania) și Support 4 Youth Development.

Pe parcursul anului 2011, European Alternatives organizează un set de consultări deliberative ce vor include cetățeni, activiști, profesori și jurnaliști din șase țări europene pe chestiuni referitoare la legislația privind Justiția, Securitatea și Libertatea incluse în Programul Stockholm al Comisiei Europene (2010-2014).
Drepturile persoanelor LGBT și mai ales chestiunea recunoașterii mutuale a formelor existente de parteneriat (incluzând și pe cele ale cuplurilor heterosexuale) din Uniunea Europeană reprezintă una din cele șase teme în jurul cărora vor fi organizate consultările.
Rolul lor este acela de a crea un set de cereri comune la nivel european în domeniul drepturilor cetățenești, care să conducă spre acțiuni specifice, incluzând posibilitatea unei inițiative cetățenești.
 
Cele patru mese de discuție vor aborda următoarele sub-teme:

1.Recunoașterea reciprocă
 
Instituțiile europene subliniază faptul că toate contractele legale semnate în Uniunea Europeană trebuie recunoscute în toate statele-membre ale acesteia. Ce se întâmplă însă atunci când acest contract este o căsătorie sau un parteneriat civil? În prezent, nu toate țările recunosc uniunile între persoane de același sex, chiar dacă acestea au fost legalizate în alte state. Ce se întâmplă dacă o turistă lesbiană căsătorită din Suedia are un accident de mașină grav în România-va putea fi ea vizitată de către soția sa și va putea lua ea decizii în numele consoartei sale? Ce se întâmplă dacă un olandez căsătorit primește un post la Milano, iar soțul și copiii săi vor să i se alăture în Italia? Vor da autoritățile italiene dreptul ambilor bărbați de a fi părinți ai copiilor?
Răspunsul la ambele întrebări este unul negativ.
Există însă loc în legislația europeană pentru declararea acestor situații drept violări ale Drepturilor Fundamentale.
 
2. Persoanele LGBT și discriminarea la locul de muncă-necesitatea unui răspuns european
 
În vreme ce legile anti-discriminare la locul de muncă se referă în mod specific la non-discriminarea pe criterii de orientare sexuală, realitatea de a fi o persoană LGBT angajată este cu totul alta. Abuzul homofobic și discriminarea nu sunt adeseori raportate din frica de a fi expus sau identitatea sexuală făcută publică. Companiile care nu dețin politici interne de non-discriminare sau nu au un mediu prietenos față de această comunitate îngreunează cu mult posibilitatea acestor persoane de a-și declara identitatea. Aceasta reprezintă o consecință extrem de negativă pentru productivitate și socializare. Rapoartele evidențiază faptul că angajații gay nedeclarați tind să nu participe la momentele de socializare, de frica momentului în care vor trebui să vorbească despre viața lor personală, apârând astfel ca anti-sociali în fața colegilor. Cum pot companiile deveni mai prietenoase pentru persoanele LGBT, chiar dacă acest lucru nu este clar specificat în legislație? Cum putem încuraja un astfel de comportament? Cum putem opri discriminarea homofobică la locul de muncă?
 
3. Legislația anti-discriminare, legislația referitoare la violența îndreptată în mod specific împotriva persoanelor LGBT. Rolul instituțiilor europene
 
În majoritatea țărilor europene, legea prevede o agravare a pedepsei în cazul în care actul criminal a fost motivat de ură. Aceasta include ură bazată pe gen, rasă, religie, dizabilitate, dar nu întotdeauna pe criteria de orientare sexuală sau identitate de gen. Astfel, prin acest mecanism, dacă un bărbat violează o femeie referindu-se la abuz rasial și este găsit vinovat, va primi o pedeapsă mai severă. Dacă violează o femeie lesbiană într-un episod de viol de corecție, nu va primi nicio o agravare a pedepsei. Poate fi oare tolerată o astfel de practică discriminatorie? Poate Uniunea Europeană juca un rol în forțarea statelor-membre să adopte legi anti-discriminare care să includă orientarea sexuală și identitatea de gen ca parte a legilor ce reglementează lupta împotriva criminalității?
 
4.Reprezentarea persoanelor LGBT în media

Reprezintă oare media diversitatea din societățile noastre? Există vreun spațiu în media pentru persoanele LGBT? Li se oferă oare șansa de a se prezenta ele însele sau sunt doar bârfite de către cei heterosexuali? Conștienți fiind de influența imensă pe care media o au în formarea atitudinilor oamenilor, care este oare rolul presei, al televiziunii, al radio-ului și al Internetului în chestiunile referitoare la LGBT? Cum sunt portretizate astfel de personaje? Sunt minoritățile sexuale întotdeauna stereotipizate? Cum putem influența la nivel european felul în care sunt prezentați și portretizați membrii comunității LGBT și cum le putem oferi, ca oricărei altei minorități, spațiul pe care îl merită?

Consultările vor fi precedate de o prezentare a situației comunității LGBT la nivel european, sustinută de către Alessandro Valera, coordonatorul programului People, Power, Participation.
De asemenea, domnul Lucian Dunăreanu (BAAR) va prezenta situația comunității LGBT din România.


 

Înscrieri Pentru înscrieri, vă rugăm să ne contactați: European Alternatives Cluj-Napoca Str. G-ral Traian Mosoiu, Nr. 2, Ap. 2 Telefon: 0742 661 252 diana@euroalter.com

 
Parteneri:

         

www.beanangel.ro                                                   www.s4yd.ro

Trebuie să subliniez acest lucru. Dacă trăiești într-un parteneriat civil sau într-o căsătorie între persoane de același sex care este legal recunoscută în țara A, ai dreptul-și acesta este un drept fundamental-să iei acest statut cu tine, ca și pe cel al partenerului tău, către țara B. Dacă nu, avem o violare a legislației europene, nu e nimic de discutat despre asta. Este un lucru absolut clar, în privința căruia nu trebuie să avem vreun dubiu. (Vivianne Reding, Comisar European)
 
 


Vineri, 1 iulie 2011
str. T. Mosoiu, nr.2, ap.2 (sediul European Alternatives)
Cluj-Napoca

orele 19.00-22.00

Evenimentul este organizat în parteneriat cu BAAR (Be an Angel Romania) și Support 4 Youth Development.

Pe parcursul anului 2011, European Alternatives organizează un set de consultări deliberative ce vor include cetățeni, activiști, profesori și jurnaliști din șase țări europene pe chestiuni referitoare la legislația privind Justiția, Securitatea și Libertatea incluse în Programul Stockholm al Comisiei Europene (2010-2014).
Drepturile persoanelor LGBT și mai ales chestiunea recunoașterii mutuale a formelor existente de parteneriat (incluzând și pe cele ale cuplurilor heterosexuale) din Uniunea Europeană reprezintă una din cele șase teme în jurul cărora vor fi organizate consultările.
Rolul lor este acela de a crea un set de cereri comune la nivel european în domeniul drepturilor cetățenești, care să conducă spre acțiuni specifice, incluzând posibilitatea unei inițiative cetățenești.
 
Cele patru mese de discuție vor aborda următoarele sub-teme:

1.Recunoașterea reciprocă
 
Instituțiile europene subliniază faptul că toate contractele legale semnate în Uniunea Europeană trebuie recunoscute în toate statele-membre ale acesteia. Ce se întâmplă însă atunci când acest contract este o căsătorie sau un parteneriat civil? În prezent, nu toate țările recunosc uniunile între persoane de același sex, chiar dacă acestea au fost legalizate în alte state. Ce se întâmplă dacă o turistă lesbiană căsătorită din Suedia are un accident de mașină grav în România-va putea fi ea vizitată de către soția sa și va putea lua ea decizii în numele consoartei sale? Ce se întâmplă dacă un olandez căsătorit primește un post la Milano, iar soțul și copiii săi vor să i se alăture în Italia? Vor da autoritățile italiene dreptul ambilor bărbați de a fi părinți ai copiilor?
Răspunsul la ambele întrebări este unul negativ.
Există însă loc în legislația europeană pentru declararea acestor situații drept violări ale Drepturilor Fundamentale.
 
2. Persoanele LGBT și discriminarea la locul de muncă-necesitatea unui răspuns european
 
În vreme ce legile anti-discriminare la locul de muncă se referă în mod specific la non-discriminarea pe criterii de orientare sexuală, realitatea de a fi o persoană LGBT angajată este cu totul alta. Abuzul homofobic și discriminarea nu sunt adeseori raportate din frica de a fi expus sau identitatea sexuală făcută publică. Companiile care nu dețin politici interne de non-discriminare sau nu au un mediu prietenos față de această comunitate îngreunează cu mult posibilitatea acestor persoane de a-și declara identitatea. Aceasta reprezintă o consecință extrem de negativă pentru productivitate și socializare. Rapoartele evidențiază faptul că angajații gay nedeclarați tind să nu participe la momentele de socializare, de frica momentului în care vor trebui să vorbească despre viața lor personală, apârând astfel ca anti-sociali în fața colegilor. Cum pot companiile deveni mai prietenoase pentru persoanele LGBT, chiar dacă acest lucru nu este clar specificat în legislație? Cum putem încuraja un astfel de comportament? Cum putem opri discriminarea homofobică la locul de muncă?
 
3. Legislația anti-discriminare, legislația referitoare la violența îndreptată în mod specific împotriva persoanelor LGBT. Rolul instituțiilor europene
 
În majoritatea țărilor europene, legea prevede o agravare a pedepsei în cazul în care actul criminal a fost motivat de ură. Aceasta include ură bazată pe gen, rasă, religie, dizabilitate, dar nu întotdeauna pe criteria de orientare sexuală sau identitate de gen. Astfel, prin acest mecanism, dacă un bărbat violează o femeie referindu-se la abuz rasial și este găsit vinovat, va primi o pedeapsă mai severă. Dacă violează o femeie lesbiană într-un episod de viol de corecție, nu va primi nicio o agravare a pedepsei. Poate fi oare tolerată o astfel de practică discriminatorie? Poate Uniunea Europeană juca un rol în forțarea statelor-membre să adopte legi anti-discriminare care să includă orientarea sexuală și identitatea de gen ca parte a legilor ce reglementează lupta împotriva criminalității?
 
4.Reprezentarea persoanelor LGBT în media

Reprezintă oare media diversitatea din societățile noastre? Există vreun spațiu în media pentru persoanele LGBT? Li se oferă oare șansa de a se prezenta ele însele sau sunt doar bârfite de către cei heterosexuali? Conștienți fiind de influența imensă pe care media o au în formarea atitudinilor oamenilor, care este oare rolul presei, al televiziunii, al radio-ului și al Internetului în chestiunile referitoare la LGBT? Cum sunt portretizate astfel de personaje? Sunt minoritățile sexuale întotdeauna stereotipizate? Cum putem influența la nivel european felul în care sunt prezentați și portretizați membrii comunității LGBT și cum le putem oferi, ca oricărei altei minorități, spațiul pe care îl merită?

Consultările vor fi precedate de o prezentare a situației comunității LGBT la nivel european, sustinută de către Alessandro Valera, coordonatorul programului People, Power, Participation.
De asemenea, domnul Lucian Dunăreanu (BAAR) va prezenta situația comunității LGBT din România.


 

Înscrieri Pentru înscrieri, vă rugăm să ne contactați: European Alternatives Cluj-Napoca Str. G-ral Traian Mosoiu, Nr. 2, Ap. 2 Telefon: 0742 661 252 diana@euroalter.com

 
Parteneri:

         

www.beanangel.ro                                                   www.s4yd.ro